Meniu rostogolit

În romgleza mea, ROLLING STONES înseamnă PIETRE CARE SE ROSTOGOLESC. Mă rog, poate o mai însemna și altceva, dar eu mă rezum la atât. Știu că numele proprii nu se traduc, dar asta nu înseamnă că, atunci când trupa TANGERINE DREAM, de exemplu, și-a luat acest nume, cele două cuvinte nu mai înseamnau VISUL MANDARINEI, fiindcă l-au transformat ei în substantiv propriu. Tot așa și cu pietrele rostogolitoare. Continuă lectura

Meniu cu astronauți

Dacă ei înșiși declară că sunt „ASTRONAUȚI” cum aș putea eu să neg?!? Vorba aia, a declarat unu că ar fi președinte al tuturor românilor, în mod evident nu era, dar nimeni nu nega. Așa că, folosesc și eu înțelepciunea populară și zic, indiferent despre ce e vorba și ce zice/face partenerul, inclusiv când face ceva în capul meu: “Daaa! Ooo, ce bine! Bravo! Mai fă, că eu român bun sunt!” Continuă lectura

Meniu cosmic

Sunt sigur că nici un vizitator nu mă va întreba de ce i-am zis cosmic, după ce va asculta muzica. Ce mi-e mie teamă este să nu mă întrebe cum a fost înregistrată această muzică. Nu de alta, dar m-am întrebat și eu și, deci, știu că nu știu să răspund. Așa, ca variante de lucru, am trecut în revistă următoarele posibilități: Continuă lectura

Meniu papal

Ați citit ”Fundițe”? Nu? Păcat! Cumpărați “La capătul drumului-The bestial bonus” și citiți-o! Eu am citit-o și așa am înțeles de ce am cumpărat eu un disc cu BIOSPHERE, în urmă cu mai mult de zece ani, deși n-auzisem de el. Dar asta nu-i nimic! Am înțeles de ce l-am cumpărat și pe al doilea, care nu mi-a plăcut, deși nici primul nu-mi plăcuse. Continuă lectura

Meniu de cardiac

Din moment ce are durerile de inimă numerotate, e clar că e cardiac, nu? Că, așa începe, cu „HEARTACHES BY THE NUMBER”. Acuma, la cât de bătrân este bătrânul Willie, la ce ne-am fi putut aștepta!? Mă rog, ar fi putut să-l doară ciolanele, sau alte d-alea, dar e dreptul omului să-l doară ce vrea mușchii lui. Mai ales mușchii inimii!!!
18.09.2016 Continuă lectura

MENIU CU CORIOLANE

O fi cu CORIOLANI? Nu știu. Am ajuns în situația asta dilematică umblând brambura pe aleile muzicale ale spațiului virtual. Acolo, m-am ciocnit de cineva care se numea ROME și care cânta ceva care se numea CORIOLAN. Nu știu de ce, acest nume a-nceput să se învârtă în capul meu, de parcă l-aș mai fi auzit pe undeva. Dar pe unde? A fost nevoie să mă culc, că eu doar în somn îmi mai aduc aminte de câte ceva, iar până mă trezesc uit. Continuă lectura

Meniu parazit

Un meniu parazit nu ar fi putut proveni decât de la PARAZIȚII. Mărturisesc că mi-e tare ciudă pe ei pentru că nu reușesc să-și stăpânească limbajul în limite cât de cât acceptabile. La un singur cuvânt ar fi trebuit să renunțe și aș mai fi preluat încă vreo câteva piese de pe albumele lor în acest meniu. Nu de alta, dar, dincolo de aparențe, în piesele lor se regăsește mai multă poezie decât în multe alte banalități care ne inundă pe toate canalele. Ca să nu mai spun câte adevăruri dureroase scot la iveală, adevăruri care ne place să ne prefacem că nu le vedem.
Ascultați tot meniul să vă convingeți! Continuă lectura