Despre Palicarul

Nesemnificativ

ABBAURILE MELE PREFERATE

Dacă nu aș fi scris cu doi de B, probabil lumea s-ar fi întrebat ce oit fi vrut să zic, eventual, cei care știu, s-ar fi gândit că mă refer la acel material textil numit aba. Dar, cu doi de B …!?! Continuă lectura

Anunțuri

Meniu de felicitat

Și dacă nu m-o felicita nimeni, mă auto-felicitesc singur, că merit. Păi, ce, e de ici, de colo, să aduci în locantă o înregistrare în premieră mondială? Mă rog, așa i se zice aici, pe Pământ, premieră mondială. În realitate, este o premieră universală, pentru că nu mai există așa ceva în întreg Universul. Iar eu știu ce vorbesc, că de acolo … Stop! Nu mai spun, că se supără cei care n-au mai apucat EPOPEEA SPAȚIALĂ 1946-2017. Continuă lectura

Meniul de duminica asta

Adică, de duminică 14.01.2018, după amiază spre seară. Afară e așa și așa, ca să fiu sigur că o nimeresc. Băi, nene, mi-e un somn de nici nu pot să-l descriu! Las spătarul scaunului mai pe spate, mă lățesc cât sunt de lung și dau să închid ochii. Numai că, ceva îmi lipsea. Cu un ochi închis și unul privind printre gene, o văd pe ecran pe Mimi Page jucându-se cu un far. „Asta e”, mi-am zis, „la lumina farului se doarme bine” și am dat clic pe Mimi Page. Și io-te peste ce dădui … Continuă lectura

MENIU CU CĂRȚI POȘTALE DE PE LUNĂ

Dacă ar fi fost un MENIU CU FĂRÂMIȚĂ LAMBRU și chiar el ar fi cântat, m-ați fi întrebat unde-i FĂRÂMIȚĂ? Nu! De ce? Fiindcă îl auzeați cântând. Atunci, de ce mă întrebați unde-s CĂRȚILE POȘTALE DE PE LUNĂ!?! Că v-ați fi așteptat la altceva … Da’, dacă nu-s prea indiscret, de ce v-ați fi așteptat la altceva? Ați fost, cumva … pe Lună și știați la ce să vă așteptați?! Continuă lectura

MENIU CLASIC TOMITAN

Aceste meniu este TOMITAN nu pentru că am locuit eu în cartierul TOMIS NORD din Constanța, ci pentru că este cu Isao TOMITA. Și este clasic nu pentru că ar conține piese clasice ale lui Tomita, adică alea care l-au făcut celebru pe el și pe care le cântă peste tot. Este clasic pentru că este pe bază de muzică din aia clasică, interpretată, desigur, în maniera proprie lui Isao Tomita. Nu mai spun că Tomita este cel cu care i-am uimit eu pe japonezi acolo, la ei, în Japonia, pentru că ei habar n-aveau cine este, în timp ce eu știam. Și nu știam din Japonia, ci … din TOMIS NORD, de la Mircea Vrăjitoru. Continuă lectura